Ginecologie - Tumorile ovariene - Boli si afectiuni

Orice tip de tesut orian poate deveni neoplazic.

Tumori benigne (94%). De obicei, sunt chistice, 24% din toate tumorile oriene sunt functional chistice. Altele: chisturi endometriotice (5% -p.52); chisturile tecii luteinice (p.26); tumorile celulei epiteliale (chistadenoame seroase si mucinoase -40%); teratoame mature (din celule genninaie -20%); fibroame (solide -5%).

Tumori maligne. 5% sunt chistadenoame malignizate. 0,5% sunt reprezentate de un grup de tumori compuse din celule genninaie rare sau malignitati ale crestelor genitale (p.44). 0,5% sunt secundare, ex. din uter, stomac (tumora, Krukenberg - in care diseminarea este transcelomica, dinspre abdomen, via peritoneu).

Simptome. Depind de marime, forma, tip histologic.

1. Asimptomatice: Tumori mici descoperite rar in timpul consultatiei.

2. Care bombeaza: Tumorile mari se pot palpa in abdomen.

3. Presante: Pot presa pe ca determinand poliurie sau pe uretra cauzand retentie.

4. Durere datorata rupturii: Chisturile se pot rupe spontan sau sub actiunea unui traumatism (ex. in timpul examinarii sub actiunea anesteziei). Ruptura unui chist mic poate ramine asimptomatica sau determina un fenomen peritoneal local. Ruptura unui chist mare poate produce peri-tonita si soc. Ruperea unui chist malign poate crea diseminarea celulelor maligne in abdomen. Ruptura unui chistadenom mucinos poate disemina celule care continua sa secrete mucina si sa produca moarte prin adeziunea viscerelor (pseudomixoma peritonei).

5. Durere datorita torsiunii: Pentru a se torsiona, o tumora trebuie sa fie mica, legata de un pedicul si in rest libera. Torsiunea impiedica intoarcerea venoasa dar reteaua arteriala determina marirea in dimensiuni in continuare a tumorii. Tumorile se pot torsiona sau detorsiona dand simptomul de durere intermitenta. Daca durerea nu este foarte severa, se poate simti bomband ferm la palpare o anexa.

6. Durere datorata hemoragiei: hemoragia dintr-un chist imita torsiunea.

7. Ascita: Tipica pentru tumori maligne sau (ocazional) pentru fibroame. Ascita tensionata este dificil de diferentiat de un chist mare.

8. Efecte hormonale: Tumorile secretante de hormoni au ca efect virilizare, iregularitati menstruale sau sangerare post-menopauzala.

Tratament: Ecografia poate confirma prezenta unei mase tumorale (doar examinarea bimanuala nu este suficienta pentru diferentierea unei mase oriene de cea uterina). Poate arata daca este chistica sau solida.

Laparoscopia poate distinge un chist de o sarcina ectopica sau o apendicita. Nota: laparoscopia nu este recomandabila atunci cand se presupune existenta unei malignitati, datorita insamantarii de-a lungul traiectului chirurgical. Aspirarea prin ac fin poate fi folosita pentru a confirma impresia existentei unui chist benign. Laparotomie de urgenta cand chistul produce un abdomen acut.

Orice chist care nu a fost identificat pozitiv ca non-neoplazie se recomanda sa fie operat deoarece se pare ca tumorile benigne se pot malig-niza. La femeile tinere, chistectomia este preferabila ooforectomiei. La persoanele postmenopauzale, daca un or este patologic, atunci ambele sunt inlaturate.