Cancerul tractului gastrointestinal - Limfomul gastric primar - Boli si afectiuni

Limfomul primar al stomacului este relativ rar, fiind responsabil de mai putin de 15% din afectiunile maligne gastrice si de aproximativ 2% din toate limfoamele. Oricum, stomacul este cea mai frecventa localizare extraganglionara a limfoamelor, iar limfomul gastric a aparut cu o frecventa crescuta in ultimii 20 de ani. Boala este dificil de deosebit clinic de adenocarcinomul gastric; ambele tumori sunt cel mai des detectate in a sasea decada de viata; incep cu dureri epigastrice, satietate precoce si fatigabilitate generalizata; sunt caracterizate, de obicei, de ulceratii pe mucoasa ingrosata, neregulata, demonstrate prin radiografia cu dublu contrast. Diagnosticul de limfom gastric poate fi pus ocazional prin periaj citologic al mucoasei gastrice, dar necesita de obicei o biopsie in momentul efectuarii endo-scopiei gastrice sau laparotomiei. Esecul biopsiei gastroscopice de a detecta limfomul intr-un caz dat nu trebuie interpretat ca fiind concluziv, din moment ce biopsiile superficiale pot rata infiltratul limfoid mai profund. Aspectul patologic macro-scopic al limfomului gastric poate mima pe cel al adenocar-cinomului, constand fie intr-o leziune voluminoasa ulcerata localizata in corpul sau antrul stomacului, fie intr-un proces difuz ce se intinde in toata submucoasa gastrica si se extinde chiar in duoden. Microscopic, marea majoritate a tumorilor limfoide gastrice sunt limfoame non-Hodgkin cu origine in celulele B; boala Hodgkin ce implica stomacul este extrem de rara. Histologic, aceste tumori pot fi de la procese superficiale bine diferentiate [tesut limfoid asociat mucoasei (TLAM)] pana la limfoame cu celule mari. Infectia cu H. pylori, aceeasi bacterie asociata cu dezvoltarea de adenocarcinom gastric, pare sa creasca riscul de limfom gastric, in general, si de limfom TLAM in particular. Limfoamele gastrice se raspandesc initial in ganglionii limfatici regionali (deseori in inelul Waldeyer), iar apoi pot disemina. Limfoamele gastrice sunt stadializate ca si celelalte limfoame (modulul 113).



TRATAMENT

Limfomul gastric primar este o boala mult mai traila decat adenocarcinomul stomacului, fapt ce subliniaza necesitatea punerii diagnosticului corect. Tratamentul antibiotic pentru eradicarea infectiei cu H. pylori a dus la scaderea la aproximativ jumatate a limfoamelor TLAM si trebuie avut in vedere inainte de efectuarea interventiei chirurgicale, radioterapiei sau chimioterapiei la pacientii and astfel de tumori. Gastrectomia subtotala, urmata, de obicei, de chimioterapie combinata, a dus la rate de supravietuire la 5 ani de 40-60% la pacientii cu limfoame localizate cu grad mare de diferentiere. Necesitatea acestei interventii chirurgicale a fost pusa sub semnul intrebarii, mai ales la pacientii cu semne radiologice preoperatorii de afectare ganglionara, pentru care a fost propusa chimioterapia singura, ca modalitate de inlocuire a rezectiei. ingrijorarile anterioare, legate de faptul ca distractia rapida a masei limfomului prin chimioterapie ar putea duce la hemoragii ce ameninta viata, pare sa fi fost domolite de rezultatele studiilor clinice. Desi in trecut a fost folosita radioterapia abdominala dupa rezectia chirurgicala, aceasta practica a fost si ea pusa sub semnul intrebarii, deoarece majoritatea recurentelor se dezvolta in locuri situate la distanta de epigastru si, in consecinta, in afara campurilor de radioterapie. Daca in momentul laparatomiei se descopera o boala larg raspandita, trebuie folosita chimioterapia combinata.

SARCOMUL GASTRIC (NELIMFOID) Leiomiosar-coamele sunt cele mai frecvente in acest grup de malignitati gastrice si alcatuiesc aproximativ 1-3% din totalul neoplasmelor gastrice. Ele implica cel mai frecvent peretii anterior si posterior ai fornixului gastric si deseori ulcereaza si sangereaza. Chiar acele leziuni care apar benigne la examenul histologic se pot comporta intr-o maniera maligna. Leiomiosarcoamele indeaza rareori viscerele adiacente si, in mod caracteristic, nu metastazeaza in ganglionii limfatici, dar se pot insamanta in ficat si plamani. Tratamentul de electie este rezectia chirurgicala. Chimioterapia combinata trebuie rezerta pacientilor cu boala metastatica.