Gastritele

Gastritele sunt afectiuni gastrice acute sau cronice, care se manifesta prin suferinte gastrice provocate de leziuni inflamatorii ale mucoasei si submucoasei stomacului cauzate de multipli factori etiologici si patogenici.

Gastritele, din punct de vedere clinic, pot fi asimptomatice sau simptomatice. Diagnosticul de gastrita poate fi pus atunci cand se constata modificari morfologice sau de alterare a mucoasei gastrice, cu ajutorul mijloacelor de investigatie (radiologie, gastroscopie, examenele sucului gastric, biopsia de mucoasa gastrica), sau functionale, cu privire la secretia de acid clorhidric.

In cadrul Congresului Mondial de Gastroenterologie, ce s-a organizat in anul 1990, la Sidney, Australia, s-a adoptat urmatoarea clasificare clinica:

Gastritele acute sunt leziunile inflamatorii acute ale mucoasei stomacului care pot cuprinde in profunzime celelalte paturi din structura gastrica in functie de intensitatea agentului etiologic. Evolutia gastritelor acute se face spre vindecare sau spre cronicizare.

Gastritele cronice sunt inflamatiile stomacului cu evolutie de lunga durata prin extinderea procesului inflamator in suprafata si profunzime, cu distrugerea epiteliului glandular (gastrita atrofica) sau unor componente ale peretelui gastric (atrofia gastrica).

Gastritele specifice sunt forme speciale de gastrite in care leziunile histopatologice sunt specifice (granulomatoasa, limfocitara, etc).

Metoda de examinare endoscopica ofera urmatoarea clasificarea:

Care sunt cauzele care favorizeaza aparitia gastritelor?

Agenti infectiosi:

Bacterii: Helicobacter pylori (HP); Streptococ ?-hemolitic, stafilococ, clostridium welchii; Proteus; E.coli; Bacilul Koch; Treponema pallidum.

Virusuri: Citomegalovirus si herpes virus.

Fungi: Candida, Histoplasma capsulatum, Criptococcus.

Paraziti si nematode: Strongiloide, Toxoplasma, Critosporidium, Leishmania etc.

Cauze autoimune: gastrita atrofica cu anemia Biermer.

Agenti medicamentosi: multe medicamente, luate timp indelungat, sunt factori iritanti pentru stomac: salicilatii, acidul acetilsalicilic, antinevralgicele, antiinflamatoriile nesteroidine, corticosteroidele, etc.

Agenti fizico-chimici cu potential eroziv: mancaruri preparate cu prajeli, unele conserve si mezeluri, alimente condimentate, alcool, cafea si tutun in exces, consumul alimentelor si bauturilor prea reci sau prea fierbinti, etc.

Dereglari motorii manifestate prin reflux duodenal-gastric.

Situatii de stres (diminuarea volumului de sange circulant sau scaderea cantitatii de oxigen in tesuturi).

Care sunt principalele simptome ale gastritelor?

Disconfort abdominal, senzatie de "prea plin" dupa masa de pranz, senzatie de greata, vomismente, balonari abdominale, eliminari de gaze din stomac (eructatie), satietate precoce, senzatie de arsura care urca din stomac prin esofag, cu un gust acru, provocata de hiperaciditate (pirozis), intoarcerea alimentelor din stomac, fara efort de voma (regurgitatie) si de durere epigastrica acuta (uneori severa), cefalee, stari de indispozitie, inapetenta, astenie, aversiune pentru mancare, hemoragii digestive (in gastrita hemoragica si eroziva); sindrom anemic digestiv si neurologic (in gastrita atrofica autoimuna).