Cum poti determina copilul sa vorbeasca? Tacand!

Un studiu derulat de Universitatea din Sydney a demonstrat ca acei copii clasati mult sub medie din punct de vedere al abilitatilor de vorbire, ii pot prinde din urma pe copiii de aceeasi varsta cu ei dupa doar patru luni, daca parintii sunt dispusi sa faca o serie de modificari in interactiunea cu ei.

Cercetatorii au lucrat cu copii in varsta de 4 si 5 ani si cu parintii acestora, in special mamele, folosind strategii simple care sa contracareze deficientele de vorbire ale micutilor. Aceste strategii au fost folosite in timp ce copiilor li se citeau povesti si in timpul conversatiilor cotidiene.

Cele trei tehnici, la indemana parintilor, sunt: adresarea de intrebari deschise; efectuarea unei pauze in vorbire care sa dea copilului oportunitatea de a discuta despre un subiect de interes pentru el; si incurajarea copilului sa vorbeasca mai mult despre subiectul de interes.

"Cand adultii au fost invatati sa vorbeasca mai putin, copiii au putut sa vorbeasca mai mult", este de parere dr. Susan Colmar, lector la Facultatea de Educatie si Asistenta Sociala, care a coordonat studiului impreuna cu Louise Davey, cercetator asociat.

Copiii care au fost supusi interventiei lingvistice timp de patru luni, si-au imbunatatit in medie de cinci ori capacitatea de intelegere a limbajului (limbaj receptiv), comparativ cu grupul de control, si de 10 ori comparativ cu copii de aceeasi varsta. In termeni de limbaj expresiv (vorbire), copiii implicati in studiu si-au sporit abilitatile de 2,5 ori, comparativ cu grupul de control.

Dr. Susan Colmar este de parare ca strategiile pe care le-a transmis parintilor de a transforma citirea unei povesti dintr-o activitate controlata de parinte intr-un centrata pe copil, pot fi transpuse cu succes in conversatiile cotidiene. "In plus, cartile sunt o minunata resursa de subiecte de conversatie, avand avantajul de a fi imbogatite cu stimuli vizuali, cuvinte noi care sa imbogateasca vocabularul copilului si o linie epica ce sprijina construirea de conversatii", afirma cercetatoarea adaugand ca folosirea acestui tip de strategii confirma inca o data importanta implicarii directe a parintelui in procesul de invatare derulat de copil.